Acasă este locul unde ne petrecem cea mai mare parte din timp. Aici dormim, ne creştem copiii, luăm masa, ne simţim în siguranţă. Însă nu de puţine ori, un inamic major al sănătăţii îşi croieşte drum prin casa noastră. Este vorba despre mucegai, care se acumulează din cauza umezelii, în locuinţele slab ventilate sau încălzite necorespunzător. Petele negre de pe pereţi, mirosul neplăcut şi vopseaua scorojită sunt doar câteva dintre semnele apariţiei sale. Efectele nocive ale sporilor de mucegai sunt multiple şi afectează în special copiii, persoanele vârstnice sau cele cu un sistem imunitar mai slab. Iată doar câteva dintre problemele de sănătate rezultate în urma expunerii la mucegai:
1. Astm
Unul dintre cele mai dăunătoare tipuri de mucegai este cel de culoare neagră, care produce micotoxine ce pot cauza iritaţii ale pielii şi căilor aeriene. Astfel că o expunere prelungită la mucegai şi la niveluri ridicate de umiditate poate agrava sau chiar provoca probleme de sănătate cronice, cum ar fi astmul. Copiii sunt cei mai sensibili. Conform unui studiu realizat în anul 2012, expunerea la mucegai în timpul copilăriei creşte cu până la 80% riscul dezvoltării acestei afecţiuni. Totodată, un studiu din 2010 a demonstrat că igrasia şi mucegaiul sunt, într-o mare măsură, responsabile de apariţia bronşitei şi a altor infecţii respiratorii la cei mici.
2. Rinită alergică
Rinita este o reacţie inflamatorie a mucoasei nazale, cu simptome asemănătoare răcelii: strănut, nas înfundat, secreţii oculare, mâncarimi la nivelul nasului, dureri de cap, congestie nazală. Dacă aceste simptome persistă mai mult de două săptămâni ele pot indica o alergie la mucegai. Netratată, rinita alergică se cronicizează şi poate cauza sinuzite sau chiar astm. Tratamentul constă în evitarea factorilor care declanşează alergia, printre aceştia numărându-se şi sporii de mucegai din aer. Din nou, cei mici se dovedesc a fi mai sensibili. Cercetările în domeniu au relatat că există o legătură strânsă între expunerea prelungită la mucegai şi dezvoltarea rinitei alergice şi a rinoconjunctivitei la copiii de până la cinci ani.
3. Dureri de cap
Durerile de cap, inclusiv migrenele sunt adesea consecinţele expunerii la mucegai. Uneori acestea apar ca urmare a unei reacţii alergice la sporii de mucegai din aer, alteori sunt provocate de o infecţie a sinusurilor sau o inflamaţie a membranelor mucoase din cavitatea nazală şi sinusală, rezultate în urma inhalării de micotoxine. Cu cât expunerea la mucegai este mai îndelungată, cu atât simptomele devin mai severe. Alte probleme care pot apărea includ oboseala cronică, depresia şi durerile la nivelul muşchilor şi articulaţiilor.
4. Imunitate slabă
Toxinele din mucegai pot afecta întreg sistemul imunitar al organismului, crescând riscul apariţiei bolilor. Cei mai predispuşi pericolului sunt copiii mici, ale căror sisteme imunitare nu sunt încă pe deplin dezvoltate. Efectele toxice ale mucegaiului pot provoca probleme grave de sănătate la sugari şi copii mici, inclusiv vărsături acute, diaree, astm şi chiar hemoragii pulmonare. La această categorie de vârstă, o expunere pe termen lung la niveluri ridicate de mucegai poate provoca chiar decesul.
5. Probleme oculare
Micotoxinele prezente în aer pătrund uşor în ochi. Odată ce vin în contact cu celulele oculare, pot provoca inflamaţii, usturime, vedere neclară sau ochi roşii.
6. Erupţii cutanate
Micotoxinele nu pătrund doar în ochi ci şi în piele, prin porii cutanaţi. Simptomele expunerii la mucegai includ inflamaţii ale pielii, erupţii cutanate de culoare roz sau maro, vezicule şi mâncărime persistentă. Riscul declanşării unei infecţii cutanate este mare, în cazurile severe fiind necesară administrarea de antibiotice sau alte tratamente prescrise de medic.
7. Probleme circulatorii
Odată inspirate, ingerate sau absorbite prin piele sau ochi, micotoxinele îşi croiesc drum spre sistemul circulator. Ajunse în sânge, acestea pot provoca daune inimii. În cazul unei intoxicaţii cronice, ele pot determina coagularea sângelui şi hemoragii interne sau externe. Simptomele resimţite în cazul problemelor circulatorii datorate întoxicării cu mucegai includ bătăile neregulate ale inimii şi scăderea tensiunii arteriale. În cazurile severe, poate provoca perturbări ale măduvei osoase, vârsături cu sânge şi chiar sângerare la nivelul creierului sau a altor organe.
8. Probleme neurologice
Micotoxinele produse de mucegai pot afecta sistemul nervos central, care la rândul său poate declanşa schimbări cognitive şi comportamentale, lipsă de coordonare musculară şi convulsii. Toxinele pot compromite funcţiile cortexului frontal, partea creierului responsabilă cu rezolvarea problemelor, memoria şi concentrarea. Simptomele afectării neurologice datorată intoxicării cu mucegai includ stări de confuzie, ceaţă pe creier, deficit de atenţie, dificultăţi de concentrare, pierderi de memorie sau chiar halucinaţii.
9. Depresie
Conform unui studiu realizat de cercetătorii de la Jurnalul American de Sănătate Publică, persoanele care locuiesc în case afectate de igrasie şi mucegai au un risc crescut de a suferi de depresie şi alte afecţiuni psihologice. Acest lucru se explică prin faptul că toxinele prezente în mucegai au capacitatea de a hiperactiva zone ale creierului responsabile cu procesarea emoţională.
Cum previi apariţia mucegaiului în casă:
– aeriseşte baia după fiecare duş sau foloseşte un dezumidificator pentru abur
– schimbă din când în când locul mobilierului pentru a permite o mai bună circulaţie a aerului
– asigură o aerisire bună a întregii locuinţe dar mai ales a zonelor predispuse la umezeală cum ar fi bucătăria, baia, pereţii tapetaţi, pardoseala etc.
– verifică periodic sistemul sanitar pentru a evita scurgerile de apă
– îndepărtează orice urmă de mucegai cu ajutorul unui produs dezinfectant şi un şmirghel. Asigură-te că porţi mănuşi în timpul operaţiunii de curăţare
