Pandemia de Covid-19 ne-a obligat sa facem sport acasa, caci si salile de sport s-au inchis, spre disperarea iubitorilor de miscare. Din fericire, avem inca home fitness-ul.
Home fitness-ul este in vietile noastre de multe decade si a renascut mai puternic ca niciodata de cand pandemia a inchis salile. Fie ca vorbim de o ora de yoga pe Zoom sau de achizitionarea panicata a unor aparate de fitness, multi dintre noi cautam modalitati de a face sport eficient intre cei patru pereti ai caselor noastre. Dar cand a inceput aceasta industrie si ce se va intampla cu ea atunci cand se vor redeschide salile?
Cultul miscarii exista de mii de ani pe glob, sub diferite forme: in India avem yoga, in China tai chi, iar Grecia este cunoscuta pentru ca a pus bazele Jocurilor Olimpice. Fitness-ul asa cum il stim noi astazi insa este un concept mai nou, avand mai putin de 200 de ani. Unul dintre cele mai timpurii exemple vine dintr-un ghid ilustrat scris in 1861 in Anglia Victoriana, care portretiza femei in fuste si barbati cu cravate lucrand diferite grupe de muschi. Ideea unui program zilnic de fitness ii apartine lui Gustav Ernst, un masinist ortoped din Londra, care a inventat “sala de sport portabila”, o masinarie construita din placi de mahon, funii, greutati si scripeti.
In acea perioada, salile de sport erau rare si destinate in general barbatilor. Erau niste locuri unde nu era tocmai bine sa fii vazut, pentru ca erau saracacioase si frecventate de cei din clasa de jos. Desi oamenii (barbatii, in general) faceau sport la nivel competitional, nu exista ideea miscarii regulate pentru sanatate sau pentru a arata bine.
Home fitness-ul asa cum il stim noi a aparut dupa cel de-Al Doilea Razboi Mondial, in Statele Unite ale Americii. Dupa razboi, multi americani si-au permis case spatioase si televizoare, care reprezentau un avant tehnologic urias. Economia era in crestere, multe cupluri tinere se mutau in suburbii, oamenii conduceau mai multe masini si a inceput sa se studieze problema obezitatii care afecta sanatatea. In timp ce barbatii mergeau la munca, femeile erau casnice, asa ca ele au devenit publicul tinta pentru industria noua a home fitness-ului, care promova miscarea ca parte a rutinei de frumusete a oricarei femei. Au aparut multe show-uri de televiziune care le invatau pe femei sa faca treburile casnice pe care trebuiau sa le faca si unul dintre aceste lucruri era sa aiba un corp frumos pentru sotul lor.
In 1951, Jack LaLanne a lansat un show TV de fitness pentru femeile casnice: un program in care le arata acestora cum sa faca exercitii aerobice pe acordurile unei muzici carnavalesti de orga. Faptul ca femeia alba de clasa mijlocie a devenit un public tinta a marcat un moment important in istoria televiziunii. Ulterior, au aparut mai multe show-uri TV de acest tip, precum si cataloage care ofereau produse si programe de exercitii pentru aceste consumatoare preocupate de aspectul fizic.
In anii ’50 si ’60, au aparut produsele care pretindeau ca ajuta la slabit, produse care exista, intr-o forma modificata, si astazi. Este vorba de costumele de slabit (“costume de sauna”, asa cum li se spunea) – salopete lungi din vinilin care le ajutau pe femei sa transpire mai mult in timpul programului de fitness. De asemenea, au aparut centurile cu vibratii pe care femeile le puteau prinde in jurul coapselor sau posteriorului si care, se spunea, ajuta la topirea grasimii. Chiar si clasicul hula hoop a inceput sa fie vandut ca echipament de fitness.
In urmatoarele doua decade, fitness-ul a inceput sa iasa dintre cei patru pereti ai casei, odata cu aparitia culturii jogging-ului. Fitness-ul a devenit astfel un stil de viata si, odata cu el, a aparut si o noua garderoba – colanti, bandane, maieuri si jambiere. Au inceput sa se deschida sali de sport diferite de cele de dinainte – niste spatii largi si luminoase, cu oglinzi mari si ore de sport pentru grupuri de persoane.
Lumea fitness-ului a evoluat apoi prin aparitia unei noi inovatii tehnologice: caseta video VHS. Actrita americanca Jane Fonda a pornit o adevarata revolutie in anul 1982, atunci cand a lansat caseta video “Jane Fonda’s Workout”, care era destinata tot femeilor care voiau sa faca sport acasa. Prin aparitia casetelor video, programele de fitness puteau fi impartasite cu doritoarele de miscare din toate colturile lumii, parasind leaganul reprezentat de Statele Unite ale Americii.
O avalansa de casete video si de programe TV de fitness au urmat succesului rasunator al lui Jane Fonda. Au aparut astfel personalitati ale fitness-ului precum Richard Simmons (SUA) si Mr. Motivator (UK). Si alte celebritati au luat-o drept model pe Jane Fonda: modelul Australian Elle MacPherson a lansat caseta video “The Body”, iar actrita americanca Suzanne Somers a creat “Thighmaster”, un program de fitness pentru picioare care putea fi facut pe canapea in timp ce te uitai la televizor. Home fitness-ul avea acum legatura directa cu cultura hollywoodiana, ceea ce l-a facut sa evolueze si mai mult.
A urmat apoi “sala de sport de acasa”, adica aparatele si echipamentele de fitness voluminoase si scumpe, precum benzile de alergat si bicicletele, care erau cele mai populare in anii ’90. Acestea i-au facut pe oameni sa ia sportul mai in serios si au dat nastere unei culturi care promova imbunatatirea sanatatii, a aspectului fizic si a propriei persoane cu totul.
Si ajungem in zilele noastre. Actorii imbracati in spandex de pe casetele VHS au fost inlocuiti de influencerii de fitness de pe retelele sociale precum Instagram, TikTok si Youtube. In zilele noastre, fitness-ul nu mai exista doar ca sa fim in forma. Pe langa faptul ca este parte a unei rutine de frumusete si ca ne imbunatateste sanatatea, fitness-ul ne ajuta sa ne mentinem si sanatatea psihica, mai ales in perioade dificile, precum pandemia prin care trecem astazi.
Oamenii au invatat mai mult despre fitness si wellness, asa ca acum sunt la moda exercitiile de grup precum SoulCycle, orele de mindfulness, care combina yoga cu aromaterapia si salile de lux precum Equinox, care ofera de asemenea o cresa pentru ingrijirea copiilor si spatii de lucru. Acestea erau insa inainte de Covid-19. In aceasta perioada, industria fitness-ului se vede nevoita sa se reinventeze. Instructorii de fitness s-au mutat in mediul online, organizand cursuri de yoga pe Zoom, creand aplicatii de fitness si vanzand tot mai multe produse si echipamente care pot fi folosite acasa. In Statele Unite ale Americii, intre iunie si martie, vanzarile de echipamente de fitness au crescut cu 55%. Este, in mod evident, o noua era pentru industria fitness-ului, dar este inca devreme sa ne dam seama cum vor sta lucrurile dupa incheierea pandemiei.
James Stark, profesor la Universitatea din Leeds, considera ca “salile de sport indeplinesc un rol social diferit. Sunt locuri unde exercitiile performate de fiecare individ in parte devin comune si competitive. Atunci cand vom iesi din izolare, probabil ca oamenii se vor inghesui din nou la sala si pe terenurile de sport, pentru a regasi contactul social vital pentru atatia.”
