Venirea pe lume a inca unui copil aduce in sanul familiei, in prim plan, mai multe probleme. Fie ca sunt probleme financiare, fie ca se refera la reamenajarea locuintei, pregatirea camerei pentru cel mic, fie ca aduc in fata subiecte de ordin moral, medical sau de orice alta natura, de cele mai multe ori se pierde din vedere una din solutiile care de fapt se afla la indemana oricarui parinte, legate de angoasele cu care se confrunta… un frate mai mare.
Ca acest fratior se afla ca varsta la un an distanta de nou nascut sau ca este mai marisor, este bine de stiut ca mama trebuie sa gestioneze problemele care pot aparea in mod pasnic, dand dovada de rabdare si intelegere si apeland la tata.
Specialistii spun ca un nou nascut aduce in casa un sentiment pe care fratele mai mare nu l-a incercat pana atunci: gelozia. Neincrederea in propria persoana. Sentimentul de singuratate. Nesiguranta. Ura fata de noul suflet aparut in casa. Se prea poate ca acest sentiment sa mai fi existat candva, atunci cand baiatul sau fetita au constatat cu stupoare ca mai exista o persoana importanta in viata mamei lor: tatal. Sentimentul acesta acum capata alta amploare, copilul dandu-si seama ca mama se imparte de data aceasta la mai multe persoane.
Francoise Dolto, psihanalist francez, spune intr-una din multele sale conferinte la radio, insumate in cartea „Cand apare copilul”, ca acest frate incearca sentimente care il vor coplesi la un moment dat daca nu se actioneaza din timp. El trebuie tratat de catre parintii sai drept un copil caruia i se acorda in continuare dragoste si afectiune, incredere si duiosie. Totodata, pentru a-i creste sentimentul de importanta a propriei persoane, el trebuie incurajat si pus aparent pe un plan mai inalt decat nou-nascutul.
De pilda i se poate spune: „Vezi, tu esti mult mai mare si mai puternic si noi ar trebui sa avem mai multa grija de cei mici, fara ajutor, cum este surioara ta mai mica. Cand vei creste, vei avea grija de ea, ne vei ajuta, pentru ca tu esti mult mai puternic. O vei invata si ii vei arata asa cum te-am invatat si noi pe tine.”.
Aceasta nou calificativ care i se da copilului ii sporeste sentimentul de siguranta in climatul familial si il face sa se simta util, important in cadrul acestuia.
Deloc de neglijat este rolul tatalui in aceasta chestiune. Aceeasi psihanalista spune ca parintele nu trebuie sa piarda niciun prilej sa stea de vorba cu copilul mai mare, sa il ia la pescuit, de exemplu, sa mearga la o cofetarie si in general sa foloseasca orice ocazie de a fi impreuna, „ca intre oameni mari”, „ca intre barbati” etc.
Nu i se vor lua in deradere micile manifestari de gelozie, firesti de altfel, nu va fi luat peste picior atunci cand cand va gafa, va fi incurajat, i se va prezenta nou nascutul ca pe un alt copil venit le lume, incercandu-se a nu se face un eveniment din asta si nici nu va fi plasat bunicilor. Este foarte important pentru el sa ramana in familia in care se simte iubit de ambii parinti, intr-un climat in care va fi nevoit sa se adapteze. Rolul parintilor in aceasta chestiune este crucial.
De-a lungul timpului s-a constatat ca nu numai fratele mai mare are nevoie de o anumita corectare si indrumare a conduitei, ci si… parintii insisi. Educatia nu se acorda si nu se primeste numai la varste fragede ci de-a lungul intregii vieti. De aceea este foarte important sa ne documentam, sa citim despre problemele care pot aparea la venirea pe lume a inca unui copil, pentru a le putea gestiona la vreme, a le solutiona astfel incat atmosfera din familie sa ramana calda, linistita si frumoasa, pentru o dezvoltare sanatoasa, fizica si morala, a copiilor.
